Fragmente din trecut…rupte din suflet
Ma gandesc ca timpul va vindeca ranile , ca poate intr-o zi nu va mai durea nimic. Iubesti dar nu esti iubit …iti dai sufletul pe tava multora care nu merita .As vrea sa o iau de la capat ..sa ma regasesc pe mine cea pierduta …insa ce las in urma imi provoaca o durere mult prea mare…de fiecare data ma intorc si arunc o privire in urma …sperand ca totusi a mai ramas ceva viu din tot ce a fost …insa de fiecare data ma amagesc si mai tare pentru ca intr-o zi sunt fericita apoi toata fericirea se darama ca si cum nu ar fi existat niciodata..
As lua-o de la inceput dar e prea greu pentru ca exista frica de nu a da gres din nou ,frica ca va fi la fel , neincrederea in iubire …poate asa e destinul pentru ca oricat ne-am pacali în mintea noastra tot vom ajunge pe aceeasi linie a orizontului trasata de aceeasi mana nevazuta, conturata cu o precizie uimitoare. Oricate cai ocolitoare am inventa, toate ne vor aduce in acelasi punct de inceput sau de sfarsit.
